Cum funcționează forajele pentru pompa de căldură și de ce merită investiția

Ce este încălzirea geotermală cu pompă de căldură?

La câțiva metri sub sol, temperatura rămâne relativ constantă pe tot parcursul anului (în România, în jur de 10–15°C). Sistemele geotermale profită de acest lucru: prin intermediul forajelor verticale și al unei pompe de căldură specializate, clădirea „împrumută” căldură de la pământ iarna și evacuează surplusul de căldură în sol vara.

Practic, pompa de căldură geotermală nu „produce” căldură prin ardere (cum face o centrală pe gaz), ci o mută între clădire și sol, folosind o cantitate relativ mică de energie electrică. De aici apar și economiile importante la facturi.

Pentru un complex rezidențial, un hotel sau o pensiune, dar și pentru o locuință individuală, sistemul geotermal poate deveni coloana vertebrală a instalației de încălzire și răcire, asigurând confort termic ridicat și costuri predictibile pe termen lung.

Cum funcționează un sistem cu foraje verticale pentru pompa de căldură?

Pentru ca o pompă de căldură geotermală să funcționeze eficient, are nevoie de un circuit închis de schimb termic cu solul. Acest circuit este asigurat de forajele geotermale verticale în care se montează sonde speciale.

Pe scurt, procesul arată așa:

• se execută foraje verticale, de obicei cu adâncimi între 50 și 150 m, în funcție de proiect și de caracteristicile terenului;
• în foraje se introduc sonde geotermale (conducte din polietilenă în buclă), prin care circulă un lichid termoconductiv;
• lichidul preia căldura din sol iarna și o duce la pompa de căldură; vara, procesul se inversează;
• pompa de căldură ridică sau coboară temperatura, după nevoie, și o distribuie prin instalația clădirii (pardoseală, ventiloconvectoare, radiatoare de joasă temperatură).

Din punctul de vedere al ocupării terenului, forajele verticale sunt compacte: întreaga „centrală de energie” este închisă în sol, iar la suprafață rămâne liber spațiul pentru parcare, zone verzi sau alte funcțiuni ale proiectului.

Pașii principali pentru realizarea forajelor pentru pompă de căldură

Pentru ca sistemul geotermal să fie sigur și eficient, realizarea forajelor nu se rezumă la simpla perforare a solului. Fiecare proiect trece prin câteva etape clare.

1. Studiu geotehnic și dimensionare termică

Înainte de orice foraj, echipa Dromcons analizează structura solului, nivelul apei subterane și condițiile geologice. În paralel, se calculează puterea necesară a pompei de căldură și numărul de foraje necesare, în funcție de suprafața și destinația clădirii.

2. Proiectarea și trasarea amplasamentului forajelor

Se stabilesc pozițiile exacte ale forajelor pe teren, ținând cont de configurația clădirii, de rețelele existente și de cerințele de exploatare. Topografii Dromcons se asigură că trasarea respectă proiectul și normele tehnice.

3. Execuția forajelor și montarea sondelor geotermale

Urmează etapa de foraj propriu-zis, cu utilaje specializate, adaptate tipului de sol. La adâncimea proiectată se montează sondele geotermale și se realizează operațiunile de etanșare și umplere, pentru un contact termic optim cu solul.

4. Racordarea la pompa de căldură și la instalația clădirii

Conductele din foraje sunt legate la colectoare, apoi la pompa de căldură, care se integrează în instalația de încălzire și răcire a clădirii. Din acest moment, sistemul este pregătit pentru probe și punere în funcțiune.

Beneficiile încălzirii geotermale față de soluțiile clasice

De ce aleg din ce în ce mai mulți dezvoltatori și proprietari forajele geotermale pentru pompe de căldură în locul centralelor pe gaz sau al încălzirii electrice clasice? Pentru că lista de avantaje este foarte concretă.

Economii importante la factura de energie

Sistemele geotermale consumă cu 50–70% mai puțină energie decât soluțiile tradiționale. O clădire de birouri care plătește 10.000 lei/lună pentru încălzire pe gaz poate ajunge, după implementarea unui sistem geotermal, la un cost de aproximativ 3.000–4.000 lei.

Eficiența unei pompe de căldură se măsoară prin COP (Coefficient of Performance). Pentru sistemele geotermale, COP poate ajunge la 3–5. Cu alte cuvinte, pentru fiecare 1 kWh de electricitate consumat, se obțin 3–5 kWh de energie termică.

Independență față de prețul gazului

Folosind energia stocată în sol, clădirile devin mai puțin dependente de fluctuațiile prețului la gaz și combustibili fosili. Pe termen mediu, investiția se amortizează prin economiile lunare, de regulă în 5–8 ani, în funcție de consum.

Soluție sustenabilă, cu emisii reduse de CO₂

Sistemele geotermale nu produc emisii directe de CO₂ în timpul funcționării. Ele folosesc un resursă regenerabilă – căldura din sol – și contribuie la atingerea obiectivelor de eficiență energetică și protecție a mediului impuse la nivel european.

Când merită investiția într-o pompă de căldură cu foraj?

Nu orice proiect are aceleași nevoi. Totuși, există câteva situații în care forajele geotermale cu pompă de căldură devin o alegere deosebit de avantajoasă:

• construiești un ansamblu rezidențial pe care vrei să îl poziționezi ca proiect „verde”, cu costuri mici la întreținere;
• deții un hotel, pensiune sau complex de agrement unde factura la energie reprezintă o parte importantă din cheltuieli;
• administrezi clădiri de birouri și vrei să oferi chiriașilor costuri predictibile și confort termic ridicat;
• ai o locuință nouă și vrei să eviți montarea coșurilor de fum și a instalațiilor pe gaz, optând din start pentru o soluție cu emisii reduse.

În articolul „De la apă la energie gratuită – cum îți pot schimba forajele proiectul” poți vedea și alte tipuri de foraje care, combinate cu sistemele geotermale, pot crește independența energetică a proiectului tău.

Exemple de proiecte și situații în care se folosesc forajele geotermale

În portofoliul Dromcons, forajele pentru pompe de căldură apar frecvent în combinație cu studii geotehnice și foraje de apă, acolo unde proiectele vizează atât independența energetică, cât și accesul la resurse locale.

De exemplu, într-un complex rezidențial, forajele geotermale pot fi utilizate pentru încălzirea și răcirea blocurilor, în timp ce forajele de apă asigură sursa pentru irigații și pentru zonele verzi. În cazul unei pensiuni sau al unui hotel, sistemul geotermal permite menținerea unui confort termic constant pentru turiști, cu costuri mult mai mici pe termen lung.

Chiar și în proiecte industriale sau logistice, unde halele au suprafețe mari și necesită temperatură controlată, forajele geotermale verticale pot deveni o soluție stabilă și eficientă, în special atunci când sunt corect dimensionate pe baza studiilor de teren.

De ce să alegi Dromcons pentru foraje verticale și studii geotehnice?

Un sistem geotermal performant începe cu foraje executate corect. Aici intervine experiența Dromcons.

• Peste 20 de ani de experiență în studii geotehnice, foraje, proiectare drumuri și poduri și măsurători topografice.
• Echipă multidisciplinară – ingineri geotehnicieni, proiectanți, topografi și tehnicieni de foraj care lucrează integrat.
• Echipamente moderne și laborator propriu pentru testarea probelor de sol și apă, ceea ce permite dimensionarea corectă a sistemului geotermal.
• Acoperire națională – intervenim rapid în toată țara, atât pentru proiecte publice, cât și private.

Dacă te interesează și alte moduri în care forajele pot susține proiectele tale, îți recomandăm și articolul „De ce tot mai mulți proprietari aleg încălzirea geotermală prin foraje” .